17.02.2008

BLANA


Blana animalului este una valoroasă, costul ei putând ajunge până la 10000 euro. 1 cm2 de blană este foarte valoros. Blana poate atinge maturitatea la 8 – 9 luni. De regulă blana de chinchila atinge trei stadii:
blana de pui care este rară iar firele cresc;
blana tânără care apare după 5 luni de la naştere când lungimea firelor de păr este ajunsă la maturitate;
blana matură în care firele au lungimea uniformă iar pielea animalului devine albă;
După această primă perioadă de maturitate firele pot cădea, iar pielea îşi schimbă culoarea de la albă spre albastru – deschis. În această situaţie blana a ajuns la supra – maturitate, după care începe un nou ciclu ce durează 4 luni. 
Blana la animal apare din perioada intrauterină, astfel că la naştere puiul are blană. 
Blana este formată din puf şi părul de direcţie. De regulă puful este în trei culori având de la vârf spre rădăcină următoarele nuanţe:
albastră sau chiar neagră;
albă sau albastru pal;
albastră;
Apariţia altor culori la blană, în locul celor enunţate arată defecte ale blănii, iar animalele ce le posedă nu se ţin pentru reproducere, ci se sacrifică.
Corespunzător celor trei zone de culoare ale pufului avem trei zone de producere a lui:
voalul;
banda;
subculoarea;
Puful chinchilei se dezvoltă pe părţile laterale ale corpului şi pe spate. Puful care se găseşte pe abdomen este în două culori şi anume la rădăcină albastru închis iar la vârf albă. 
Părul de direcţie este mai lung şi mai gros decât puful.
Blana de chinchila este cu atât mai valoroasă cu cât sunt îndepliniţi anumiţi indici de calitate. Îi vom enumera mai jos pe cei mai importanţi şi implicaţiile lor asupra calităţii blănii de chinchila.
1.Dimensiunea blănii are importanţă asupra calităţii pentru valorificare. Dimensiunea optimă se atinge la maturitatea animalului. Sunt preferate pentru o blană de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric şi nu fusiform cu umerii largi şi gâtul scurt şi gros.
2. Luciul blănii este dat de structura stratului solzos de secreţia glandelor sebacee. De regulă blana are un luciu mai pronunţat în perioada anotimpului rece, scăderea temperaturii având un efect benefic. 
3.Textura blănii de chinchila este dată de starea firelor de păr. Acestea pot avea un aspect de blană fină, elastică, deasă. 
IMPORTANT! Dacă la trecerea mâinii prin blană observăm un păr aspru uscat care nu posedă elasticitate şi are aspect de cânepă, avem de-a face cu o blană defectă iar apariţia unui astfel de exemplar în comunitatea de chinchile reprezintă un real pericol pentru comunitatea respectivă. Exemplarul trebuie scos din comunitate şi sacrificat iar deficienţele ce au dus la acest incident trebuie înlăturate.
4.Culoarea este un criteriu deosebit de important în stabilirea valorii comerciale a blănii de chinchila. Chinchilele standard pot avea culoarea de la o tentă pală până la aproape neagră. În general pot fi 5 nuanţe:
- închisă;
mediu – închisă;
medie;
mediu – clară;
clară;
Astfel cele trei zone ale pufului pot avea culorile:
subculoarea este de albastru închis. Se acceptă pentru comercializare şi subculoarea albastru deschis, apariţia culorii gri este considerată un defect iar animalul este supus sacrificării;
banda trebuie să posede culoarea albă sau albastru – slab. Apariţia unei culori a blănii de galben sau maro este considerată un defect;
voalul este considerat perfect când posedă culoarea albastră sau negru lucios. Voalul trebuie să ocupe tot corpul cu excepţia abdomenului.
Dacă accidental voalul prezintă nuanţe roşcate acesta este considerat un defect iar exemplarul se sacrifică;
5.Elasticitatea blănii este dată de revenirea perilor la forma iniţială atunci când se trece cu mâna prin el. Firul de blană elastic revine imediat la forma iniţială;
6.Fineţea reprezintă rezistenţa pe care o opune părul atunci când se trece cu mâna prin el în sens contrar de la vârf spre rădăcină. Aceasta mărime se măsoară în microni. În funcţie de aceasta, părul blănii de chinchila poate fi uşor aspru, foarte fin şi extrafin. Fineţea firului este cuprinsă între 2 - 6 microni, pentru puf şi de 10 – 16 microni pentru părul de direcţie;
7. Densitatea blănii nu se măsoară ci se determină la pipăit sau se apreciază din ochi. Dacă densitatea este mai mică blana este mai deschisă la culoare. Dacă se execută „suflarea” deasupra blănii şi cantitatea de piele vizibilă este mică, avem o blană cu densitate mare. 
Se poate trage concluzia următoare: calitatea unei blăni este cu atât mai bună cu cât animalul creşte, deoarece blana puietului sau a tineretului juvenil este de calitate inferioară. Calitatea diferă de la exemplar la exemplar. Caracteristicile unui animal se transmit genetic, de aceea sunt acceptate pentru înmulţire acele exemplare ce corespund scopului urmărit. De asemenea calitatea blănii diferă de anotimp, perioada iernii fiind propice pentru obţinerea blănurilor de calitate iar primăvara se obţine o blană cu potenţial mic de valorificare.
Blana de chinchila poate conţine şi defecte. Acestea se pot evidenţia astfel:
blană ciupită datorită cuştilor deteriorate, a agăţării blănii în bucăţi de sârmă, cuie;
decolorarea blănii datorită expunerii la soare a chinchilei în cuşcă;
muşcături pe blăniţă datorate încăierărilor cu ocazia montei;
căderea părului datorită folosirii hranei cu carenţe alimentare sau sacrificarea şi depozitarea necorespunzătoare a blănii;
împâslirea părului caracterizată prin încurcarea firelor şi scăderea rezistenţei părului sau micşorarea pufului. Ea apare datorită unei îngrijiri şi alimentări necorespunzătoare. Aceste exemplare nu sunt folosite pentru reproducere;
păr lipit datorită murdăririi de secreţii, fecale sau urină. Acesta apare datorită îngrijirii necorespunzătoare sau a condiţiilor necorespunzătoare de igienizare a cuştii; 

Schimbările ( mutaţile ) de culoare ale blanii chinchilei

Piaţa blănurilor este într-o continuă transformare. Se caută şi se cer blănuri cu o coloristică cât mai variată, de o calitate foarte bună şi călduroase. Mergând în întâmpinarea pieţii crescătorii de chinchila au obţinut prin încrucişări mutaţii de culoare din care cele mai importante sunt
culoarea albă
culoarea neagră
culoarea bej
culoarea safir
culoarea pastel
culoarea voalat
Culoarea standard a chinchilei este aceea a animalului sălbatic, aflat în libertate, în Anzii Cordilieri în America de Sud. Ea este gri-albăstrui pe spate şi albă pe abdomen. Culoarea gri este dată de trei zone colorate diferit: un vârf întunecat, o zonă intermediară de culoare deschisă şi o zonă inferioară întunecată. Mutaţia reprezintă o transformare bruscă în ereditatea unui animal dintr-o anumită specie. Mutaţiile sunt foarte rare. În literatura de specialitate se spune că o mutaţie apare la un milion de naşteri. Ele pot apărea atât prin modificarea în sens pozitiv a microclimatului dar şi prin accidente sau fenomene negative ( radiaţiile ). Datorită acestor cauze numărul animalelor cu mutaţii de culoare este foarte restrâns, iar preţurile lor sunt de-a dreptul exorbitante. 
Pe lângă mutaţiile accidentale, oamenii de ştiinţă au încercat genetic crearea unor astfel de animale. De exemplu albul dominant ( Wilson White ) a apărut în anul 1950 într-o crescătorie din California. Blana acestei specii este albă iar urechile sunt gri. Este o blană foarte căutată fiind o blană mutantă. Ea prezintă dezavantajul că datorită culorii albe poate fi uşor confundată cu alte blănuri ceea ce deranjează în special cumpărătorul. O altă mutaţie o reprezintă culoarea negru care a apărut în crescătoria lui Robert Gunning, ea poartă numele de Gunning Black. Spre deosebire de alte mutaţii accidentale ea a fost în parte creată. Blana are culoare neagră, o densitate mare şi luciu deosebit. Dezavantajul acestei mutaţii îl reprezintă agresivitatea mai mare a chinchilei negre şi prolificitatea scăzută. Femelele nasc un pui, cel mult doi. O altă mutaţie o reprezintă negru de cărbune care a apărut în S.U.A. şi apoi s-a răspândit în întreaga Europă. Animalele din această mutaţie au culoarea pornind de la un negru intens până la un maro deschis sau gri. Dominantele bej, safir sau voalat. Sunt mutaţii recente apărute tot S.U.A., care nu s-au răspândit foarte mult în Europa şi deşi foarte valoroase prezintă o mai mică importanţă în lucrarea noastră.

7 comentarii:

  1. nu aveti suflet,nemernicilor.omorati niste animale nevinovate ptr bani. sunteti ultimii oameni de pe pamant. le omorati ptr ce? ptr toate fufele ordinare.
    rusine!! rusine!!

    RăspundețiȘtergere
  2. date drecu fufa proasta cu comentariul tau

    RăspundețiȘtergere
  3. vreau sa stiu ...chinchilla mea are 5 luni jumate undeva asa ....ii cam cade parul ..shi nu stiu ce sa fac ...ajutatima va rog...e-mail : ana.street@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  4. si crescatorii de pui sunt mai buni..... bleahhh,sau porci ,miei ,vaci bla bla bla....

    RăspundețiȘtergere
  5. da ăștea care scriu ,care ne ofensează numindu-ne nemernici,ăia ce mănâncă aer?poate doar morcov ? , care de fapt tot are suflet ,mai orange , dar tot e suflet , sau poate mâncați doar fecale proprii :D?, eu de exemplu sunt carnivor și mă hrănesc în exclusivitate cu carne de chinchilă de circa 6 ani ,și cred că 35 cm spun despre ceva.Și apropo carnea de porc care o mănânci tu tot este rodul unei sacrificări imbecile a unui animal atât de frumos

    RăspundețiȘtergere
  6. Da pentru ana streat a cărei chinchilă pierde părul o sfătui că o chinchilă cheală este de 2 ori mai frumoasă și în plus seamană cu CRBL poate asta spune despre ceva

    RăspundețiȘtergere